Comersant.ro: Portalul de comert online

Comersant.ro va ofera o gama de oferte speciale de pe marile magazine online din Romania, comparatii intre produse, precum si accesul la mici magazine online specializate.

Rocarta: Biblioteca si libraria online

Siteul Rocarta va ofera o librarie si o biblioteca online cu literatura clasica si carte scolara. Puteti descarca gratuit carti importante din literatura romana in format eBook sau PDF.

Descarcare gratuita softuri performante

Descarcati gratuit programe pentru computer sau pentru tablete si telefoane mobile, inclusiv jocuri si jocuri online. Siteul include si o sectiune cu carti eBook

Tablouri canavas: Arta contemporana si reproduceri

Graficante.ro - Portalul de arta va ofera un magazin online cu o oferte de reproduceri de arta dupa picturi celebre si cu opere originale ale unor autori contemporani

Oferte turistice

Anunturi gratuite din turism (destinatii interne si internationale. Siteul include oferte de cazare, oferte last minute, pachete turistice si tururi nationale si internationale.

marți, 4 noiembrie 2014

Harta salariilor si a saraciei in Romania (statistica)

Harta salariului mediu pe economie in 2014. (cf blogului lui Moise Guran).
Se remarca (pe langa Bucurestiul care, traditional, domina economia Romaniei) ca singurele orase cu o pondere importanta a populatiei cu salariul mediu si peste, sustinute de economii locale diversificate sunt Clujul, Timisul, Brasovul si Prahova. In ce priveste Argesul, economia locala este centrata in jurul uzinelor Dacia, iar Gorjul in jurul bazinului minier.
De notat si pozitiile mai slabe decat la prima vedere a judetelor Constanta, Iasi si Craiova.
Harta asistentei sociale 2014 pe judete.


marți, 29 iulie 2014

Solstitiul de vara - mit si realitate

În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.
Dupa cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.(CITESTE MAI MULT)

Data si ora solstitiului de vara

2014
21 iunie
13:51
2015
21 iunie
19:38
2016
21 iunie
01:34
2017
21 iunie
07:24
2018
21 iunie
13:07
2019
21 iunie
18:54
2020
21 iunie
00:43
Tabel cu solstițiul de vară din 1900 până în 2100.

Dragaica - Sanzienele


Solstitiul de vara, ziua cea mai lunga a anului dupa care incepe sa scada putin, cate putin, cu cat sare cocosul de pe pragul casei sau cu cat se misca puiul in gaoacea oului a fost determinat empiric prin observarea atenta a reperelor terestre, in special a bioritmurilor stabile ale unor plante (sanziana sau dragaica), pasari (cucul), insecte (licuricii), si cosmice (rasaritul sau asfintitul astrilor si constelatiilor). 
24 Iun 2014 ... ... miezul nopţii, în curtea Institutului Francez din Bucureşti, pentru a sărbători Sânzienele sau Drăgaica şi Ziua Universală a Iei, cu expoziţie de ...
revistacultura.ro/agenda/events/noaptea-de-sanziene/

Sarbatoarea graului, ziua solstitiului de vara in calendarul popular, cand se spunea ca incepe sa se usuce radacina graului si sa se coaca graul in spic, a preluat numele si ziua de celebrare, ale Sfantului Apostol Vartolomeu din Calendarul ortodox, cand corespundea ca data calendaristica cu solstitiul de vara. Ca personificare a zilei cei poarta numele, Vartolomeul Graului avea trasaturile unui aprig zeu, care ii pedepsea pe cei care ii nesocoteau ziua: batea piatra, starnea furtunile si vijeliile (Banat. Oltenia, Muntenia, sudul Transilvaniei). Sarbatoarea cu data fixa (12 iunie), dedicata Sfantului Onofrei, marca in Calendarul iulian perioada solstitiului de vara, a imparguirii si coacerii lanurilor de grau si orz. Sarbatoarea, numita si Ziua Soarecilor, era considerata nefasta pentru rozatoare, mai ales in anii ploiosi, si se considera ultimul termen calendaristic cand se mai putea semana porumbul, cartofii si legumele (Bucovina). Sarbatoarea cu data fixa (14 iunie) dedicata in Calendarul ortodox Sfantului Proroc Elisei, care indica, pe stil vechi, solstitiul de vara, este numita in Calendarul popular Elisei sau Eliseiul graului. Ca divinitate populara, aceasta baga bob spicului de grau, il imparguieste si ii grabeste coacerea. Cei care ii nesocotesc ziua sunt insa pedepsiti cu furtuni si grindina (Oltenia, Muntenia).
Unele practici efectuate in aceste zile au fost preluate de noile sarbatori solstitiale: Sanzienele si Sanpetru.
Sanziana este o planta erbacee din familia Rubiaceae, substitut fitomorf al zanei fecioare care da miros si leac florilor, rod bogat holdelor grau si orz. In flora Romaniei cele doua varietati de plante, sanziana galbena (Galium verum L.) si saziana alba (Galium mollugo L) cresc prin fanete si livezi, pe marginea drumurilor, prin paduri si pe langa garduri. Planta are doua denumiri zonale: sanziana (Oltenia, Banat. Transilvania; Bucovina, Maramures, nordul Moldovei) si dragaica (Dobrogea, Moldova de sud si centrala, Muntenia). Florile, frumos mirositoare, tulpinile, semintele si radacinile au numeroase utilizari in medicina si cosmetica populara, in: obiceiurile si actele magice implinite in ziua infloririi, 24 iunie, solstitiul de vara. Din flori de sanziene si spice de grau se impleteste o cununa, purtata pe cap de o fecioara in ceremonialul complex numit Dansul Dragaicei; este identificata cu zeita Diana; agatata la ferestrele caselor, in stalpii portilor, apara oamenii, mormintele si holdele de fortele malefice.

Solstitiul de iarna - mit si realitate

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ este ziua când soarele se află la cea mai joasă înălţime, după care, din „moş lipsit de putere" începe să întinerească şi urcă progresiv pe bolta cerească. SOLSTIŢIUL DE IARNĂ era marcat de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.
Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi. După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor.


În zonele temperate, SOLSTIŢIUL DE IARNĂ se celebra exact în perioada când oamenii îşi sacrificau o parte din animale, pentru a face provizii peste iarnă; iar băuturile fermentate sunt gata de folosinţă. Aşadar, exista o abundenţă. La sentimentul abundenţei trebuie să legăm sentimentul revirimentului solar şi al renaşterii anului, sentimente încărcate de vitalitate şi de speranţă. Rezultau, aşadar, manifestări ample ale veseliei, chiar hierofanii ale veseliei, adică trăiri ale sacrului prin bucurie şi ospăţ. Nu poate fi întâmplător faptul, bine observat de Olimpian Ungherea [8], că mari creatori de religie, precum Iisus, Mithra ori Osiris, sunt născuţi exact în data iuliană care coincide cu SOLSTIŢIUL DE IARNĂ [9], ori în vecinătatea ei. Naşterea personajului izbăvitor de maximă sacralitate este o bună punere în operă a intensei hierofanii a veseliei despre care am vorbit, potrivit francmasoneria.ro.   SOLSTIŢIUL DE IARNĂ este, de departe, cel mai important dintre solsitiţii, pentru masoni.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/solstitiul-de-iarna-2013-semnificatia-unei-zile-magice-solstitiul-de-iarna-si-masonii_1345125.html#ixzz38qzzUco7
 
Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări. Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei.
Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).
Anticii credeau că la SOLSTIŢIUL DE IARNĂ se marchează trecerea de la anul îmbătrânit calendaristic către renaşterea celui nou, reprezentat de începutul unui timp ce exprimă, la rândul lui, înnoirea lumii. Mircea Eliade afirmă că pentru omul societăţilor arhaice "lumea se reînnoieşte anual" ("Le Sacré et le Profane", p. 68).

În perioada romană, trecerea aceasta prin poarta solstiţială a devenit mai conturată ceremonial. Ianuarie este luna zeului Ianus, reprezentat cu două feţe, una îndreptată spre trecut, alta spre viitor. El a devenit simbolul anului înnoit.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/solstitiul-de-iarna-solstitiul-de-iarna-2013_1344917.html#ixzz38r0nlNj9


SOLSTIŢIUL DE IARNĂ: Iată când vor avea loc următoarele solstiţii de iarnă, potrivit Observatorului Astronomic:

2014    22 decembrie ora 01:03
2015    22 decembrie         6:48
2016    21 decembrie       21:44
2017    21 decembrie       18:28
2018    22 decembrie       00:23
2019    22 decembrie       06:19
2020    21 decembrie       12:02

Cuvântul "solstiţiu" provine din latinescul "solstitium" ("sol" - soare, "sistere" - nemişcat). SOLSTIŢIUL DE IARNĂ a fost, de-a lungul istoriei, prilej de numeroase sărbători, festivaluri păgâne şi serbări religioase. La romani, el era asociat Saturnaliei, o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, timp al distracţiior, băuturii în exces şi orgiilor, care se termina cu sacrificii umane.

În mijlocul lui decembrie, pe data de 25, romanii au calculat că Soarele este la refluxul său cel mai scăzut. Împăratul roman Iulius Cezar a fost cel care a instituit Festivalul de Anul Nou pe 1 ianuarie, cu toate obiceiurile romane de Saturnalii.

Mai multe studii au evidenţiat faptul că pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximaţie, din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina soarelui la apus să cadă într-un anumit fel la SOLSTIŢIUL DE IARNĂ.


joi, 26 iunie 2014

Posta ROmana - istoria de la 1848 pana la reorganizarea financiara din 2014

  • Poşta de pe meleagurile româneşti este cunoscută încă din Evul Mediu. Ea a fost înfiinţată din nevoia de a transmite poruncile voievozilor pâna la limitele teritoriului aflat în stapânirea lor. Curierii domnului se slujeau de cai, pe care locuitorii satelor şi oraşelor tranzitate erau obligaţi să-i pună la dispoziţie.

  • Primul document privind existenţa serviciilor poştale pe teritoriul ţării noastre este "Hrisovul" dat de domnitorul Mircea cel Batrân, în anul 1399, la Giurgiu. Prin acesta, localităţile erau obligate să pună la dispoziţia curierilor domneşti mijloace de transport, cai şi căruţe pe două roţi, numite olace. La începutul ei, poşta cuprindea mai ales serviciul de transport al călătorilor şi al corespondenţei oficiale a domnilor şi marilor dregători.
  • În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, domnitorul Constantin Mavrocordat stabileşte ca toţi curierii să treacă la stat, cu toate cheltuielile. Se construiesc localuri pentru călători şi funcţionari - aşa numitele hanuri de poştă, grajduri pentru cai şi se acceptă şi călătoria publicului cu poştalioanele, contra unei taxe. Până la Revoluţia din 1848, poştele au fost arendate unor particulari, de regulă pentru perioade de câte 3 ani.
  • După 1850, în oraşele de reşedinţă administrativă, staţiile de poştă orăşeneşti au fost transformate în birouri poştale. În acea perioadă existau 30 de curse poştale, cu staţii de poştă, al căror punct nodal era Craiova. Din anul 1852 este organizat serviciul de corespondenţă pentru particulari, sub supravegherea Ministerului de Finanţe.
  • Între anii 1857-1862 se introduce, etapizat, monopolul de stat asupra activităţii de poştă. La 12 noiembrie 1857, o comisie întrunită la Iaşi a hotărât introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Au fost tipărite cu o presă manuală, bucată cu bucată, patru valori ale primei emisiuni "Cap de bour", pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858.
  • La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administraţiilor poştale din Moldova şi Muntenia, măsură realizată începând cu 1 august 1862. În urma unificării, conducerea direcţiei generale a fost încredinţată lui Panait Sevescu, care din decembrie 1860 ocupa aceeaşi funcţie şi în Muntenia.
  • Perioada poştei moderne a început în 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul poştal cu cel telegrafic, la care, în 1893 s-a adaugat şi serviciul telefonic, luând naştere simbolul PTT. Aceasta decizie a fost luată în şedinţa Consiliului de Miniştri, care a avut loc în ziua de 29 august 1864, şedinţa desfăşurată sub conducerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În calitate de director general al poştelor şi telegrafelor, a fost numit maiorul Cezar Librecht, care ocupă funcţia de inspector general al telegrafelor încă din luna mai 1859.

  • Prima lege de organizare a ramurii de comunicaţii purtând denumirea de "Lege telegrafo-poştală" a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865, dată de la care a fost reglementată şi situaţia personalului, prin statut propriu.
  • La 1 mai 1865, se introduce serviciul abonamentelor prin poştă la presa din ţară şi străinatate, administraţia poştală percepând un comision fix de 10% din costul abonamentului, plus cheltuielile de expediere a sumelor şi francarea trimiterilor. Tot în anul 1865, este organizat serviciul de poştă rurală, care asigura legătura între comune, prin curse de factori. Se înfiinţează câteva sute de circumscripţii rurale, grupate în jurul unor oficii poştale.
  • În luna august, se înfiinţează în Bucureşti încă patru birouri de poştă, sucursale ale biroului existent, noile birouri fiind amplasate în Calea Craiovei (Calea Rahovei), Calea Moşilor, Calea Mogoşoaiei (Calea Victoriei) şi Strada Belvedere.
  • La 1 iulie 1871, intră în vigoare prima lege de organizare a personalului, însoţită de "Regulamentul pentru fixarea atribuţiunilor funcţionarilor telegrafo-poştali".

  • La 16 februarie 1874, se înfiinţează "Biroul statistic al poştelor şi telegrafelor" pe lângă divizia contabilităţii.
  • Cu începere din 1 mai 1874, intră în vigoare "Legea pentru serviciul de poştă rurală", care a avut ca efect imediat înfiinţarea unui număr de 115 birouri poştale rurale.
  • În perioada 15 septembrie - 9 octombrie 1874, la Berna se desfăşoară primul Congres Poştal în cadrul căruia s-a decis crearea Uniunii Poştale Universale, România fiind unul dintre cei 22 de membri fondatori ai organizaţiei. La acest Congres, România a fost reprezentata de George Lahovari, director general al poştelor şi telegrafelor.
  • La 28 martie 1875 se înfiinţează primul serviciu de poştă ambulantă pe relaţia Bucureşti-Itcani, iar în anul 1876, pe relaţia Bucureşti-Varciorova.
  • După anul 1883, se introduc primele planuri de îndrumare pe linie de cartare, timbrele porto şi serviciul de încasări şi mandatul telegrafic.
  • În anul 1894, după modelul unor clădiri similare din occident, începe construcţia Palatului Poştelor, care va fi dat în funcţiune în anul 1900.
  • În anul 1925, adminstraţia PTT a preluat exploatarea unei noi ramuri de telecomunicaţii, radiotelegrafia (comunicaţiile radioelectrice, cum se zicea pe atunci), fiind adaugată o nouă literă simbolului care a devenit PTTR. În perioada interbelică, administraţia de poştă şi telecomunicaţii a fost trecută în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, structura organizatorică fiind, iniţial bazată pe direcţii regionale.
  • În anul 1938, constatând faptul ca Administraţia PTT se afla într-o stare de deficienţă, au fost adoptate trei legi fundamentale, prin care s-a reorganizat activitatea în spirit comercial: legea de organizare, legea de exploatare şi legea pentru statutul personalului.
  • În anul 1955, a fost promulgat Decretul nr.197 prin care era stabilit obiectul de activitate al ramurii de poştă şi telecomunicaţii, fiind din nou consfinţit monopolul absolut al statului în acest domeniu.
  • După anul 1989, au avut loc profunde transformări în administraţia centrală a statului, reflectate în ramura noastră prin înfiinţarea Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, denumit ulterior Ministerul Comunicaţiilor.
  • La nivel central, pentru conducerea activităţii operaţionale, a fost creată în luna septembrie 1990 Regia Autonomă "ROMPOSTTELECOM", care a funcţionat pâna în luna iunie 1991, prin această măsură fiind realizată separarea între organul de reglementare şi operatorul serviciilor.
  • Prin Hotărârea nr. 448 din luna iunie 1991, Guvernul României dispune desfiinţarea R.A. "Romposttelecom" şi separarea activităţilor prin înfiinţarea a patru regii autonome, şi anume: R.A. Poşta Română, R.A. RomTelecom, R.A. Radiocomunicaţii şi Inspectoratul General al Radiocomunicaţiilor.
  • Prin Hotarârea nr.371 din luna iulie 1998, Guvernul României a dispus transformarea R.A. Poşta Română în societate comercială, cu denumirea Compania Naţională "Poşta Română" S.A. Prin aceeaşi hotărâre, a fost stabilit "Actul constitutiv" al C.N. Poşta Română S.A. (anexa la H.G. nr.371/1998).
(cf siteului oficial posta-romana,ro)

Cautare avansata